Peter Sohn, regizorul filmului “Bunul dinozaur”, despre Arlo, Apatosurus-ul gigantic, caruia i se face inima cat un purice… din te miri ce:
“De cand s-a nascut, lui Arlo i-a fost frica de lume. Iubeste distractia si e foarte hotarat si dornic sa-si ajute familia. Dar e speriat. Frica il tine in loc, frica il trage inapoi”.

Sohn despre Spot, baietelul micut si fragil, dar cu o inima de leu:
“De la inceput, Spot este opusul lui Arlo. E tenace, curajos, descurcaret ca un animal crescut in salbaticie. Filmul e povestea unui baiat si a cainelui sau – numai ca in povestea noastra, baiatul e un dinozaur si cainele e un baiat.”

Filmul il arunca pe Arlo in niste tinuturi vaste, intr-o salbaticie neatinsa, care il obliga sa-si confrunte temerile. Peisajul maiestuos si adesea intimidant ajunge sa il copleseasca pe Arlo. Natura poate intimida pe oricine. Inclusiv un ditamai dinozaurul.

Realizatorii au pornit de la ideea ca pana si un dinozaur impozant se poate simti mic si insignifiant daca e pus in decorul potrivit. Imprejurimile salbatice ii intensifica temerile lui Arlo. “Are multe de infruntat, are multe de depasit” spune Sohn. “Tatal sau a stiut dintotdeauna ca e capabil de mult mai mult, dar va fi nevoie de aceasta calatorie emotionanta pentru ca si Arlo sa-si dea seama de asta.”

De-a lungul drumului, Arlo intalneste creaturi de tot felul, inclusiv o familie de T-Rex. Toate contribuie la evolutia sa. Dar prietenia lui cu Spot are cel mai mare impact. Sohn adauga: “Legatura ce creste intre Arlo si Spot il ajuta pe Arlo sa-si infrunte temerile si sa depaseasca marea confruntare cu natura.”

Asteroidul n-a mai lovit Pamantul, dar “Bunul dinozaur” loveste cu siguranta cinematografele, propagand valuri de emotie, umor si aventuri, incepand cu 27 noiembrie.